BNR: Finanțarea verde și impactul riscurilor climatice asupra sectorului bancar

Autor: Daniela Chifan

Banca Națională a României a publicat Tabloul de Monitorizare a Riscurilor Climatice asupra Sectorului Bancar din România – 2024, un raport privind influențele schimbărilor climatice asupra economiei și sistemului financiar.
Documentul scoate în evidență atât creșterea ponderii finanțărilor verzi, cât și amplificarea riscurilor climatice, care afectează sectoare economice din România. Analiza oferă o imagine clară asupra evoluției creditării sustenabile și expunerii economiei românești la fenomene meteo extreme.

Din perspectiva instituțiilor de finanțare, riscul climatic reprezintă riscul asociat expunerilor care sunt vulnerabile la schimbările climatice. Cele două componente ale riscului climatic sunt riscul fizic și riscul de tranziție. BNR enumeră printre riscurile fizice cu care se confruntă România inundațiile, seceta și temperaturile extreme, cu un impact important asupra mediului de afaceri și creditării bancare.

Referitor la inundații, BNR identifică 23 de județe vulnerabile la acest fenomen în 2024. Companiile situate în aceste zone contribuie cu 12,7% la valoarea adăugată brută (VAB) și dețin 13,2% din activele totale. Comparativ, în 2022, companiile afectate de inundații generau 15% din VAB și dețineau 13,7% din active.

Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă indicatorul economic care măsoară contribuția unei industrii, firme sau regiuni la economia națională. Se calculează ca diferența dintre valoarea producției și costurile bunurilor și serviciilor utilizate pentru realizarea acesteia. Practic, VAB reflectă cât de mult contribuie o activitate economică la creșterea PIB-ului unei țări.

Seceta afectează 31 de județe, cu un impact economic de 2,3% din VAB. Expunerea bancară a crescut la 7% în 2024, față de 5,5% în 2023 și 7% în 2022.

30 de județe au fost expeuse în 2024 riscului de temperaturi extreme, iar companiile afectate generează 10,4% din VAB. Expunerea bancară la acest fenomen a crescut de la 7% în 2023 la 9% în 2024.

Alte riscuri fizice identificate au fost legate de creșterea temperaturii medii anuale cu 2,6°C peste media istorică, precum și de defrișări care au totalizat 25,1 kilohectare.

În fața acestor provocări, finanțarea verde devine o componentă importantă a sistemului bancar.

Raportul BNR indică o creștere a creditelor verzi, deși acestea încă reprezintă un procent modest din totalul creditării. Ponderea creditelor verzi în totalul creditelor pentru companii a crescut de la 1,6% în 2023 la 2,9% în 2024. În fluxul anual de creditare, finanțarea verde reprezintă 4,3%, ceea ce indică o tranziție accelerată către investiții sustenabile. Valoarea totală a creditelor verzi a ajuns la 5,7 miliarde lei pentru companii și 10 miliarde lei pentru populație.

Finanțările verzi sunt direcționate, în principal, către clădiri eficiente energetic (54% din total), transport sustenabil, reducerea deșeurilor și modernizarea infrastructurii industriale. Un alt indicator al interesului crescut pentru finanțare sustenabilă este emisiunea de obligațiuni verzi. În 2024, au fost lansate 7 emisiuni, cu o valoare totală de 8,1 miliarde euro, comparativ cu doar 247 milioane euro în 2022.

De precizat este că BNR folosește în analizele sale definiția finanțării verzi care se referă la creditarea climatică prin identificarea de activități cu efect de diminuare a impactului asupra mediului sau de adaptare la schimbările climatice.

Activități considerate în categoria finanțărilor cu destinație climatică

Activități de diminuare a impactului asupra mediului

Energie regenerabilă:

Producție de energie din surse curate (solar, eolian, geotermal, biomasă etc.)
Îmbunătățirea mecanismelor de transport și distribuție
Investiții pentru dezvoltarea de sistemelor de stocare

Eficiență energetică:

Îmbunătățirea facilităților din industrii sau schimbarea cu unele noi
Investiții în spațiile rezidențiale / comerciale /publice / vehicule (Îmbunătățirea sau înlocuirea parcului de mașini)
Iluminat, sisteme de încălzire, izolare (ce intră în eficiența energetică)

Reducerea deșeurilor și a apelor uzate

Transport:

Schimbarea modului de transport urban (inclusiv prin măsuri de susținere a transportului nemotorizat)
Măsuri de manangement pentru reducerea emisiilor de gaze cu efecte de seră (parcări, zone fără mașini etc.)
Transport intra-urban feroviar care să ofere alternative la transport rutier/aerian
Infrastructură pentru transport eficient și cu emisii scăzute

Clădiri verzi – finanțări pentru respectarea/atingerea unor standarde pentru clădirile ecologice, precum:

Certificatul de excelență IFC în proiectarea pentru eficiență ridicata (EDGE)
Sistemul local de certificare a clădirilor verzi
Certificat de conducere in proiectarea energiei și a mediului (LEED) eliberat de către US Green Building
Certificat ”BRE”, pentru metoda de evaluare a mediului (BREEAM) definit de Building Research
Bronz, argint sau aur emis de German Sustainable Building Council (DGNB)
Certificat RoGBC sau alte tipuri de certificări

Finanțări speciale de mediu sau investiții în tehnologii (conform BERD)

Produse sau echipamente
Low carbon technologies (inclusiv R&D) (de ex. irigații inteligente)
Reducerea altor emisii GHG în afară de energie: fuggitive emissions, captare și stocare de carbon, reducerea emisiilor din procesele industriale

Adaptarea la schimbările climatice – reducerea vulnerabilităților la efectele schimbărilor climatice și creșterea capacității de adaptare la noul cadru

Agricultură – de ex. investiții pentru adaptarea la noile condiții meteo și la evenimentele climatice extreme prin irigații, desecare-drenaj, combaterea și refacerea eroziunii solului, prevenirea deșertificării, cercetare pentru reducerea risipei de apă sau emisii de GHG, extinderea suprafețelor certificate ecologic, măsuri de agromediu (împădurire, perdele forestiere, impunerea normelor de eco-condiționalitate), cerificate privind biomasa etc.

Deși finanțarea verde este în creștere, expunerea companiilor și a sistemului bancar la riscurile climatice rămâne ridicată.

Pentru a sprijini tranziția către o economie sustenabilă, raportul BNR subliniază necesitatea unor măsuri suplimentare, printre care:

extinderea creditării verzi către domenii precum agricultura, utilitățile și industria prelucrătoare
stimularea investițiilor în tehnologii cu emisii reduse și creșterea eficienței energetice
dezvoltarea mecanismelor de asigurare pentru protejarea împotriva dezastrelor climatice.

Rapoartele BNR pentru anii 2022, 2023 și 2024 pot fi consultate aici