Anul 2024 aduce un nou semnal de alarmă pentru mediul global, conform raportului Emissions Gap al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). Documentul atrage atenția asupra diferențelor substanțiale dintre angajamentele curente și obiectivele necesare pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5°C.
În acest context, România își continuă eforturile în direcția decarbonizării, propunându-și să implementeze măsuri de tranziție prin Strategia Energetică Națională 2025-2035, cu viziunea anului 2050. Strategia susține atât tranziția ecologică, cât și dezvoltarea economică, România angajându-se să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și să atingă neutralitatea climatică până în 2050.
Potrivit strategiei energetice, abordarea aleasă este una care include măsuri de diversificare a surselor de energie, de creștere a eficienței energetice și protejarea mediului, alături de securitatea aprovizionării și competitivitatea economică. România își menține obiectivul de a deveni un pilon regional în domeniul securității energetice, printr-un mix energetic și măsuri de consolidare a lanțurilor de aprovizionare și infrastructură energetică esențială.
Tranziția Energetică: Obiective pentru 2035 și 2050
România urmărește să realizeze o reducere a emisiilor de GES în sectorul energetic de 89% până în 2035 și de 99% până în 2050, comparativ cu nivelurile din 1990. O componentă importantă a acestei tranziții este eliminarea treptată a energiei pe bază de cărbune până în 2032, în favoarea unei creșteri a ponderii energiei din surse regenerabile (SRE) la 41,1% în consumul final de energie până în 2035 și la 86,1% până în 2050. Strategia recunoaște, de asemenea, importanța gazului natural ca sursă de tranziție și sprijină extinderea energiei nucleare. Dezvoltarea capacităților de stocare a energiei, inclusiv prin hidrocentrale de pompaj și baterii, va facilita gestionarea variabilității surselor de energie regenerabilă.
Eficiență Energetică
Creșterea eficienței energetice în toate etapele lanțului de producție și consum este un alt pilon esențial al strategiei României. Printre obiectivele specifice se numără reducerea pierderilor din rețelele de distribuție, optimizarea operațională și promovarea eficienței energetice în gospodării și industrie. Prin aceste măsuri, România își propune să reducă semnificativ amprenta de carbon și să îmbunătățească accesibilitatea și competitivitatea economică a energiei.
În sprijinul acestor obiective, sunt promovate digitalizarea și dezvoltarea rețelelor inteligente, inclusiv implementarea de contoare inteligente și monitorizarea în timp real a consumului energetic. Aceste măsuri vor permite o mai bună gestionare a cererii de energie, încurajând consumul responsabil și optimizarea costurilor.
Investițiile vizează atât extinderea capacităților de energie regenerabilă, cât și modernizarea rețelelor de distribuție și transport. Acest proces, esențial pentru reducerea emisiilor de carbon și stabilizarea prețurilor la energie, va permite României să se conformeze standardelor europene și să susțină o economie competitivă. Sursele de finanțare naționale și internaționale identificate sunt: Fondul pentru Modernizare și Fondul de Inovare ale Uniunii Europene, Mecanismul pentru Interconectarea Europei și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acestea sunt completate de programe europene precum REPowerEU și Programul Tranziție Justă, care sprijină dezvoltarea regională și susțin eforturile de decarbonizare în regiunile afectate de tranziția de la combustibilii fosili. La nivel național, bugetul de stat, alături de credite bugetare aprobate anual, vor asigura cofinanțarea necesară implementării strategiei. Sursele de finanțare sunt completate de programe destinate în mod specific cercetării și dezvoltării de tehnologii de stocare a energiei, cum ar fi investițiile în baterii și în cogenerarea eficientă. Contractele pentru Diferență (CfD) sunt, de asemenea, un mecanism care oferă producătorilor de energie verde stabilitate financiară prin asigurarea unor venituri constante, facilitând astfel noi investiții în energia eoliană și solară. Suma totală alocată acestui program se ridică la 3 miliarde EUR, structurate în licitații pe etape până în 2025.
Raportul UNEP subliniază nevoia stringentă de reduceri globale ale emisiilor de GES de 7,5% pe an până în 2035 pentru a menține obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5°C. România își crește semnificativ nivelul de ambiție în noua Contribuție Națională Determinată. La nivel de strategie, România răspunde acestor cerințe prin obiective care includ o reducere majoră a dependenței de combustibili fosili și trecerea către surse de energie cu emisii scăzute de carbon. O necunoscută încă o reprezintă implementarea rapidă și efectivă a măsurilor propuse pentru atingerea obiectivelor stabilite.
