Comisia Europeană a publicat propunerile de modificări asupra Directivei privind Raportarea Corporativă de Sustenabilitate (CSRD) și a Directivei privind Diligența Corporativă Sustenabilă (CSDDD).

Aceste modificări au două obiective principale: amânarea aplicării anumitor cerințe (COM(2025) 80) și simplificarea cerințelor de raportare și diligență (COM(2025) 81). Aceste schimbări vizează reducerea poverii administrative pentru companii și limitarea efectului de „trickle down” asupra firmelor mai mici. Efectul „trickle down” se referă la transmiterea cerințelor de raportare impuse marilor companii către IMM-uri din lanțul lor valoric, ceea ce poate genera o povară administrativă considerabilă pentru acestea.

Principalele modificări propuse de Comisie:

1. Amânarea termenelor de aplicare (COM(2025) 80)

Pentru a evita ca anumite companii să fie obligate să raporteze înainte de a fi excluse ulterior din domeniul de aplicare, se propune amânarea cu doi ani a termenelor de conformare:

• al doilea val de raportare (companiile mari neincluse în primul val) va fi amânat până în 2028 (pentru exercițiul financiar 2027)
• al treilea val de raportare (IMM-uri listate, instituții financiare mici) va fi amânat până în 2029 (pentru exercițiul financiar 2028)

De asemenea, termenul de transpunere a Directivei privind Diligența Corporativă Sustenabilă (CSDDD) va fi amânat cu un an, iar aplicarea sa pentru marile companii va începe în 2028 în loc de 2027.

2. Reducerea numărului de companii obligate să raporteze (COM(2025) 81)

Aproximativ 80% dintre companiile inițial incluse vor fi scoase din domeniul de aplicare al directivei. Doar companiile mari cu peste 1000 de angajați și fie o cifră de afaceri de peste 50 milioane EUR, fie active totale de peste 25 milioane EUR vor fi obligate să raporteze. De asemenea, toate IMM-urile listate pe piețele reglementate ale UE vor fi exceptate de la cerințele obligatorii.

3. Noi standarde de raportare pentru companiile exceptate

Pentru companiile care nu mai sunt obligate să raporteze, Comisia propune un standard proporționat de raportare voluntar, bazat pe standardul VSME dezvoltat de EFRAG, publicat în urmă cu câteva luni. Acest standard va permite companiilor mici să furnizeze informații de sustenabilitate relevante pentru bănci și marii clienți, dar fără a impune cerințe stricte și costisitoare.

4. Extinderea și consolidarea plafonului privind lanțul valoric

Obligația companiilor mari de a colecta date despre sustenabilitate din lanțul lor valoric a fost relaxată. Noile reguli prevăd că firmele cu mai puțin de 1000 de angajați nu vor mai trebui să furnizeze astfel de informații, reducând efectul de „trickle down” asupra IMM-urilor.

5. Eliminarea standardelor sectoriale de raportare

Se renunță la introducerea standardelor sectoriale specifice, reducând numărul de date impuse pentru raportare și simplificând procesul pentru companii. Cele 12 standarde ESRS adoptate în 2023, rămân valabile și aplicabile. Cu toate acestea, Comisia intenționează să le revizuiască și să simplifice numărul de cerințe de raportare, eliminând indicatorii considerați mai puțin relevanți și clarificând principiul materialității, pentru a reduce sarcina de conformitate pentru companii

6. Clarificări privind auditarea informațiilor de sustenabilitate

Obligația de a trece de la asigurarea limitată la asigurarea rezonabilă a fost eliminată, oferind companiilor certitudinea că nu vor exista costuri suplimentare pentru audituri mai stricte. Comisia va publica ghiduri specifice pentru asigurarea sustenabilității, în loc să adopte noi standarde obligatorii.

7. Opt-in pentru raportarea conform Regulamentului privind Taxonomia

Companiile mari cu până la 1000 de angajați și cifră de afaceri sub 450 milioane EUR vor putea opta pentru raportarea indicatorilor de taxonomie doar dacă doresc să arate alinierea activităților lor la criteriile UE pentru sustenabilitate. Aceasta va reduce semnificativ costurile pentru companiile care nu sunt direct interesate de aceste raportări.

Pașii următori pentru aprobarea Omnibus

Pentru ca aceste modificări să intre în vigoare, propunerea de directivă trebuie să parcurgă câțiva pași administrativi:

• dezbatere și aprobare în Parlamentul European (proces care poate dura între 6 și 12 luni)
• aprobarea în Consiliul Uniunii Europene (această etapă poate dura între 6 și 9 luni)
• adoptarea formală și publicarea în Jurnalul Oficial al UE
• transpunerea în legislația națională a statelor membre (proces care poate dura până la 24 de luni).

Dacă luăm ca referință Directiva CSRD, care a fost propusă de Comisie în aprilie 2021 și a fost aprobată de Parlamentul European în noiembrie 2022, durata totală a procesului legislativ poate fi estimată la aproximativ 18-24 de luni înainte ca obligațiile să fie aplicabile companiilor.

Modificările propuse de Comisia Europeană au fost criticate de unii exeperți, organizații neguvernamentale și alți stakeholderi la nivel european, care consideră că aceste schimbări pot conduce la scăderea transparenței, afectarea responsabilității corporative, și a investițiilor, precum și potențiale consecințe asupra politicilor climatice ale UE. 

Procesul legislativ este în fază incipientă, iar companiile și investitorii așteaptă clarificări privind viitorul reglementărilor ESG în Uniunea Europeană. Este posibil ca Parlamentul European să propună amendamente la propunerea Comisiei, pentru a menține anumite cerințe stricte și a asigura un echilibru între simplificare și protecția obiectivelor de sustenabilitate ale UE.