Anul 2024 aduce vești îngrijorătoare pentru sănătatea planetei. Un nou raport, Planetary Health Check 2024, atrage atenția asupra faptului că umanitatea a depășit deja limitele de siguranță pentru mai multe sisteme vitale care mențin Pământul într-o stare stabilă și locuibilă. Dar ce înseamnă mai exact asta și ce sunt „planetary boundaries”?

Termenul „planetary boundaries” (limitele planetare) se referă la un cadru creat de oamenii de știință pentru a identifica limitele care trebuie respectate pentru a nu destabiliza sistemele naturale ale Pământului. Există nouă astfel de limite, și fiecare dintre ele este esențială pentru a menține stabilitatea și echilibrul de care este nevoie pentru a trăi pe această planetă. Fiecare limită spune cât de departe se poate merge în diferite aspecte ale activității umane fără să determine daune ireversibile.

Iată o privire rapidă asupra celor nouă limite planetare și de ce sunt ele importante:

1. Schimbările climatice: Aceasta este probabil cea mai cunoscută limită. Se referă la emisiile de gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon, care încălzesc planeta. Dacă este depășită această limită, consecințele sunt extreme: creșterea nivelului mărilor, fenomene meteorologice extreme, dispariția ecosistemelor.
2. Pierderea biodiversității: Biodiversitatea este esențială pentru sănătatea ecosistemelor. Cu cât dispar mai multe specii, cu atât ecosistemele devin mai fragile și riscul de colaps crește.
3. Perturbarea ciclului azotului și fosforului: Agricultura modernă depinde masiv de îngrășăminte chimice care conțin azot și fosfor. Dar utilizarea excesivă a acestora duce la poluarea apelor și solurilor și la distrugerea habitatelor acvatice.
4. Acidificarea oceanelor: Pe măsură ce oceanele absorb mai mult CO2 din atmosferă, apa devine mai acidă, ceea ce afectează viața marină, în special coralii și alte organisme care depind de un echilibru chimic delicat.
5. Schimbările în utilizarea solului: Transformarea pădurilor și a altor ecosisteme naturale în terenuri agricole sau urbane contribuie la pierderea biodiversității și la eliberarea carbonului stocat în soluri și plante.
6. Poluarea cu aerosoli: Particulele fine din atmosferă, provenite din activitățile umane, pot afecta atât clima, cât și sănătatea umană, contribuind la fenomene meteorologice extreme și la probleme respiratorii.
7. Depleția stratului de ozon: Stratul de ozon protejează viața de radiațiile ultraviolete nocive. Deși am reușit să încetinim distrugerea lui prin măsuri internaționale, el rămâne o limită importantă.
8. Poluarea chimică: Introducerea de substanțe chimice nocive în mediu, cum ar fi metalele grele și plasticele, perturbă ecosistemele și sănătatea umană. Raportul subliniază că încă nu sunt înțelese complet toate consecințele pe termen lung ale acestei limite.
9. Rezerva de apă dulce: Apa dulce este esențială pentru viață, iar consumul excesiv, combinat cu schimbările climatice, duce la secete și crize de apă potabilă în diverse regiuni ale lumii.

Raportul Planetary Health Check 2024 oferă un tablou destul de sumbru: sunt depășite deja șase din cele nouă limite planetare. Asta înseamnă că sistemele naturale sunt atât de deteriorate, încât există riscul de a ajunge la puncte de inflexiune, unde schimbările devin ireversibile și necontrolabile.

Una dintre cele mai îngrijorătoare descoperiri din raport este legată de schimbările climatice. Deși acest subiect este discutat de ani de zile, raportul arată că emisiile globale continuă să crească. Încălzirea globală este pe un curs accelerat, și chiar dacă ar fi oprite brusc toate emisiile, ar mai dura secole până când Pământul s-ar stabiliza. În mod similar, pierderea biodiversității continuă să fie la rate alarmante, ceea ce poate duce la colapsul ecosistemelor esențiale pentru producția de hrană și apă potabilă.

De asemenea, perturbarea ciclului azotului și fosforului are efecte devastatoare asupra calității apei și solului, în timp ce acidificarea oceanelor reprezintă o amenințare gravă pentru viața marină și pentru comunitățile care depind de pescuit.

Raportul subliniază că, deși situația este alarmantă, nu este prea târziu pentru acțiune. Sunt necesare adoptarea unor politici mai dure pentru reducerea emisiilor de carbon, protejarea biodiversității prin stoparea defrișărilor și a practicilor agricole intensive. Iată  câteva din acțiunile recomandate de oamenii de știință:

• reducerea rapidă a emisiilor de carbon: este crucială accelerarea tranziției către surse de energie regenerabilă și să implementarea unor măsuri de reducere a emisiilor industriale și din transporturi. Obiectivul este atingerea neutralității climatice până în 2050.
• protejarea și restaurarea biodiversității: raportul subliniază importanța protejării ecosistemelor critice precum pădurile tropicale și recifele de corali. Este necesară o extindere a ariilor protejate și o reducere a practicilor agricole care distrug habitatele naturale.
• tranziția către o agricultură sustenabilă: se recomandă reducerea utilizării îngrășămintelor chimice și promovarea practicilor agroecologice, care mențin sănătatea solurilor și reduc poluarea apei.
• Gestionarea eficientă a resurselor de apă: este necesar un management mai strict al consumului de apă dulce, în special în zonele afectate de secetă, și promovarea tehnologiilor de reciclare a apei.
• reducerea poluării chimice și a plasticului: este necesară implementarea unor reglementări mai stricte privind utilizarea substanțelor chimice toxice și dezvoltarea unor sisteme de gestionare a deșeurilor mai eficiente pentru a reduce poluarea.