Indicatorul C7 – Severe Negative Human Rights Incidents face parte din cadrul standardului VSME (Voluntary Sustainability Reporting Standard for Small and Medium Enterprises), ghidul dedicat raportării sustenabile pentru IMM-uri, elaborat de EFRAG pentru a simplifica, standardiza și facilita comunicarea transparentă a performanțelor de mediu, sociale și de guvernanță (ESG). Acest indicator este important în evaluarea modului în care întreprinderile mici și mijlocii gestionează riscurile și incidentele grave care implică drepturile omului.

Definiții cheie

În cadrul standardului VSME, noțiunile de incident, severitate și drepturi ale omului sunt clar definite pentru a facilita raportarea consecventă:

• Incident: reprezintă orice eveniment identificabil care a avut sau poate avea un impact negativ asupra persoanelor, comunităților sau grupurilor vulnerabile în ceea ce privește drepturile fundamentale ale omului.
• Severe (Grav): un incident este considerat sever atunci când impactul asupra drepturilor omului este semnificativ, durabil, ireversibil, sau afectează un număr mare de persoane, sau este legat de încălcări sistematice (ex: muncă forțată, exploatarea copiilor, discriminare gravă, violență etc.).
• Negative human rights incidents: se referă la încălcări sau riscuri concrete de încălcare a drepturilor omului, fie cauzate direct de IMM, fie indirect, prin activități ale furnizorilor, subcontractorilor sau partenerilor de afaceri.

Standardul VSME încurajează IMM-urile să analizeze nu doar incidentele interne, ci și cele din lanțul de aprovizionare și să evalueze modul în care politicile lor influențează respectarea drepturilor omului.

Legătura cu standardele și politicile internaționale

Indicatorul C7 este aliniat cu multiple cadre internaționale, în special:

1. OECD Guidelines for Multinational Enterprises: chiar dacă acest document vizează în principal companiile mari, principiile sale se aplică și IMM-urilor. Ghidurile OECD promovează respectarea drepturilor omului, prevenirea încălcărilor și repararea prejudiciilor cauzate, în linie cu principiile de due diligence (diligență necesară).
2. UN Guiding Principles on Business and Human Rights (UNGPs): acestea subliniază responsabilitatea companiilor, indiferent de dimensiune, de a respecta drepturile omului. Principiul 17 din UNGPs stabilește că întreprinderile trebuie să efectueze un proces continuu de due diligence pentru a identifica, preveni, atenua și da socoteală asupra impactului lor asupra drepturilor omului.
3. ILO Conventions (Organizația Internațională a Muncii): IMM-urile trebuie să respecte convențiile fundamentale ILO legate de munca decentă, nediscriminare, libertatea de asociere și abolirea muncii forțate și a muncii copiilor.
4. EU Corporate Sustainability Reporting Directive (CSRD): deși multe IMM-uri nu sunt direct vizate de CSRD, cele care sunt furnizori pentru companii mari pot fi nevoite să se alinieze cerințelor de raportare, inclusiv privind impactul asupra drepturilor omului.

Astfel, indicatorul C7 nu este izolat, ci face parte dintr-un ecosistem global de bune practici, standarde și cerințe legale privind responsabilitatea socială.

Implementarea C7 în cadrul IMM-urilor

Pentru ca IMM-urile să utilizeze eficient indicatorul C7 în raportarea lor, trebuie să adopte o abordare structurată, care să includă următoarele componente:

1. Politici clare privind drepturile omului

IMM-urile ar trebui să aibă o Politică privind drepturile omului, care să definească angajamentul companiei față de respectarea acestor drepturi, să descrie principiile directoare urmate (ex: UNGPs, convențiile ILO) și să stabilească așteptările față de angajați, furnizori și alți parteneri.

2. Proceduri de due diligence

O procedură de tip due diligence în domeniul drepturilor omului ar trebui să cuprindă:

• evaluarea riscurilor potențiale legate de drepturile omului;
• mecanisme de identificare a incidentelor (ex: canale de sesizare, audituri);
• măsuri de prevenție și remediere;
• monitorizarea continuă a situației și raportarea periodică.

Aceasta poate fi o procedură simplificată, adaptată specificului IMM-ului, dar trebuie să fie funcțională și documentată.

3. Registrul incidentelor

Companiile ar trebui să păstreze un registru al incidentelor legate de drepturile omului, în care să noteze:

• data și natura incidentului;
• afectarea drepturilor (care drepturi au fost încălcate);
• măsurile corective luate;
• rezultatul final și lecțiile învățate.

Continuă citirea articolului pe ESGHub.ro